Terorismul contemporan: atacul din Franţa

12.01.2015 21:56
       „Terorismul reprezintă mijlocul prin care se foloseşte violenţa împotriva civililor pentru atingerea unor scopuri politice sau de altă natura. (…) Terorismul îşi propune atingerea obiectului politic prin fragilizarea relaţiei sociale, prin distrugerea normalităţii cotidiene, având ca formă de acţiune panica. (…) Terorismul  ajunge pe punctul de a-şi propune nu numai destabilizarea normalităţii cotidiene prin instaurare panicii, ci lichidarea fiinţei adversarului prin distrugerea unor simboluri colective majore si chiar prin genocid.” [1] Aceată formă de luptă ilegitimă vizează în mod exceptional distrugerea maselor, civilii, în condiţiile în care atentatele teroriste urmăresc distrugerea societăţii.  
       Terorismul internaţional constituie, în prezent, una dintre cele mai mari ameninţări la adresa securităţii, a păcii, a stabilităţii şi a valorilor democratice ale comunităţii internaţionale. Natura diversă a terorismului, a organizaţiilor care practică terorismul, a statelor şi a agenţilor neguvernamentali care îl sponsorizează, îl finanţează şi îl practică în folos propriu şi, de asemenea, natura emergentă şi imprevizibilă a acestui fenomen, arată necesitatea ca Uniunea Europeană să urmărească o politică proactivă pentru combaterea acestuia. 
      Având în vedere prezentul atac terorist din Franta, problema terorismului a aruncat din nou în aer presa internaţională. Uniunea Europeană se confruntă cu un nou atac, un atac ce a luat-o prin surprindere, dovedindu-se că astfel de atentate sunt greu de prevăzut şi mai ales că politica de securitate trebuie să reprezinte unul dintre cele mai importante domenii de investiţii.politica de securitate
        Franţa se confruntă cu cea mai gravă ameninţare a securitaţii. Coşmarul farancezilor a început miercuri la ora 11:40, atunci când fraţii Kouachi au deschis focul de arme asupra jurnaliştilor ziarului Charlie Hebdo din Paris.  Atacul a fost  soldat cu 12 victime, iar teroriştii au reuşit să fugă cu o maşină. După vizita presedintelui francez François Hollande la sediul ziarului, se stabileşte zi de doliu naţional pentru joi. În dinineaţa zilei de reculegere Amedy Coulibaly, un islamist în vârstă de 32 de ani, ucide o poliţistă şi raneşte grav un agent de poliţie. Vineri, urmărirea este reluată şi după un schimb de focuri între poliţia frceza si teroristi, aceştia din urmă se baricadează într-o tipografie cu un ostatic. Tot vineri, într-un supermarket evreiesc din estul Parisului, Amedy Coulibaly ia mai multe persoane ostatice. 
         În atacul simultan organizat de forţele speciale franceze, cei doi fraţi jihadişti sunt ucişi în timp ce încearcă să fugă din tipografie. Ostaticul este eliberat nevătămat, iar un membru al forţelor  de ordine este rănit uşor.  În supermarketul evreiesc se gasesc cadavrele a cinci persoane, inclusiv cadavrul atacatorului.  

            Astfel, după trei zile de urmăriri ca în filme s-a pus capat atacul sangeros de la redacţia Charlie Hebdo, care a produs o undă de şoc în întreaga lume.  Duminică Parisul a devenit capitala lumii, în condiţiile în care 3,3 milioane de oanemi şi peste 50 de şefi de stat şi de guvern au participat la Marşul solidarităţii.

 

 


[1]  Ilie Bădescu – „Sociologia şi economia problemelor sociale”, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011, p. 310 -311